De la Giurgiu la Oltenita pe apa

De la Giurgiu la Oltenita pe apa

Ne-am bosumflat cu alegerile. Am avut si surprize placute. Bun, back to business as usual, no point crying over spilled milk. Am promis ca voi scrie despre iesirea de doua zile cu caiacele, poveste care s-a lasat asteptata mai mult decat era cazul.

IMG_6267

Pe scurt: : peste 60 km pe apa, 2 zile, 24 de oameni, caiace, canoe, ceaune, vele improvizate si fericire cat incape.

Am asteptat tura asta un an de zile. De la prima zi petrecuta cu Costin si echipa Ture Caiac, iesire pe Arges de o zi, cand au inceput sa povesteasca despre niste plaje cu nisip fin de tot, despre seara la cort si ceaun si foc de tabara. Evident, a incoltit in mintea mea urmatoarea intrebarea: “Ce poate fi mai tare decat o zi in caiac, cu super-oameni?”. Of course, doua zile in caiac cu super-oameni. Vine si dimineata cu pricina si il incarcam pe Snowflake cu saci de dormit, saltele, izopren, power banks, haine si cate si mai cate. Facem drumul obisnuit pana la Oltenita unde lasam masinile.

IMG_6309

Tura de doua zile ne poarta cei peste 60 km de la Giurgiu in jos spre Oltenita, cu o seara de camping pe malul apei. Acum, eu am avut un Prijon de 2 persoane, in care am reusit sa introducem totul in afara de scaunele pliante (care fie vorba intre noi oricum erau opulenta suprema). Cu Alexandra in fata, care era la prima iesire ever cu caiacul, si cu bagajele, berea, si eu in spate, putem declara ca aveam un pescaj de barja incarcata.

IMG_6421

Prima zi a fost interesanta si destul de lunga. dupa ce am padelat cam doua treimi din traseu, am facut o pauza binemeritata. Sa-i zicem brunch, daca e sa ii dam nume. Lumea a scos de prin geanta mai un cascaval, mai un salam, mai o placinta cu branza (jumate din motivul pentru care ies la ture cu ei este placinta cu branza pe care o servesc) si am facut o masa campeneasca.

IMG_6317

Lenevim, bem o bere si ne lansam pe apa. Pe langa faptul ca am prins o zi superba, a batut vantul din spate si ne-a impins usor spre final. Cu un apus fabulos in spate, am tras la mal dupa 42 de kilometri de joaca pe apa.

IMG_6340

Lasandu-se seara, ne-am apucat de foc. Prima oara focul pentru ceaun si mancare. Pentru cei ce ma cunosc, eu nu mananc peste in general. Nu imi rezulta gustul de balta pe care il au crapul, carasul si alte chestii posesoare de branhii.

IMG_6339

Mananc fructe de mare si sushi in schimb, asa ca nu zic neaparat ca urmez vreo logica. Dar a facut Teo un peste prajit… Nu stiu daca eram eu concav de foame de pe drum sau era chiar superb, dar am mancat doua portii si mi-au placut de n-am mai putut. Am stat la povesti despre TID, care este o tura pe toata lungimea Dunarii.

IMG_6345IMG_6326

Costin, Teo, Mugur si Mugurel organizeaza bucata romaneasca de TID, 12 zile in caiac de unde intra Dunarea in Romania pana in Delta. Instant a devenit bucket list activity. Si cand zic bucket list vreau sa zic maxim vara viitoare. Povesti peste povesti, pe apa si pe uscat. A fost seara perfecta, cu o singura exceptie: tantarii. Insecte devastatoare pentru orice conversatie pentru ca e foarte greu sa creezi atmosfera cand incerci sa iti dai palme peste fata din 3 in 3 minute. Dar am scapat si de ei, s-au dus devreme la culcare si ne-au lasat in ale noastre.

13383880_10153902090504177_1087963773_oIMG_6358

A doua zi a fost dedicata relaxarii. Dupa o cafea buna de dimineata, am stat pe mal la joaca, echipa de la Cluj a facut o vela dintr-un cearceaf si au pornit inspre Oltenita cu o viteza usor alarmanta pentru cei ce stateau pe mal, si am operat un mic dejun.

IMG_6363 IMG_6370

A se observa opulenta despre care discutamIMG_6376

Pentru ca in prima zi am acoperit foarte mult traseu, am ramas in locul de camping pana dupa masa de pranz. Am explorat padurea, am stat la plaja si ne-am facut de lucru. Pranzul a insemnat o ciulama de pui cu mamaliga, necesara pentru a invinge ultimii 20 de km pana la finish.

IMG_6397

Incet dar sigur, ne punem in miscare. Vremea capricioasa ne sperie un pic, in jurul nostru auzindu-se din ce in ce mai mult tunete, iar norii acoperind usor-usor tot cerul.

IMG_6431

Cu toate acestea, nu am prins o picatura de ploaie pana la mal. I-am prins in schimb pe clujenii cu vela. Am decis, in unanimitate, ca daca ei nu muncesc si ii duce vela, ar trebui sa beneficiem si noi.

IMG_6453Si iata cum s-a facut un ponton plutitor de 7 caiace care erau purtate de ceea ce ar fi trebuit sa fie un cearceaf de plaja de 2×2 prins pe o vasla si doua lemne. Ca idee, ne ducea cu o viteza intre 5,5 si 7,2 km/h la vale, ceea ce este relativ decent. Vreo 10 kilometri am fost mai ocupati cu povestit si pronosticuri decat cu padelat.

IMG_6459

Stiam locul unde se finaliza tura. Era acelasi ca cel unde trageam la mal dupa ce ieseam de pe Arges. Si cu cat ne apropiam de finish, cu atat mai mult eram tentat sa trec de el si sa ii dau inainte spre Delta.

IMG_6467

Am prins un al doilea apus de vis si o apa ca oglinda care te facea sa uiti pentru inca 2-3 ore ca maine e luni. Una peste alta, tura de 2 zile ramane una dintre cele mai tari experiente de anul acesta.

IMG_6509

Daca fotografiile de mai sus nu au fost suficient de elocvente, va las cu filmuletul aventurii noastre acvatice de weekend. Pe baieti ii gasiti pe site-ul lor sau pe Facebook

Comments

comments