#CookYourOwnBusiness cu Adi Hadean

#CookYourOwnBusiness cu Adi Hadean

Mi-e greu sa scriu despre conferinta asta fara sa dau de gol experimentul la care lucrez, dar voi incerca. Pentru ca imi place sa gatesc si sa mananc, m-am gandit sa invat cate ceva despre zona asta si #CookYourOwnBusiness parea sa fie exact ce am nevoie: 2 zile la Sinaia cu Adi Hadean, oameni din industrie si start-up stories interesante.

In prima zi i-am cunoscut pe oamenii din spatele brandurilor Micro Greens Romania, Vivo Fusion Food Bar si Salad Box. Toata experienta a fost diferita de ce ma asteptam, adica nu tocmai success stories unul dupa altul. Fiecare dintre ei a fost foarte franc, povestind despre cele mai mari probleme intampinate, despre greselile pe care ar fi putut sa le evite si despre planning mai mult sau mai putin eficient. Eu, personal, am identificat niste pattern-uri care mi-au raspuns unor intrebari cu care ma luptam de ceva vreme.

Mi-a placut de Cristian Tudor si aventura Micro Greens. Mi s-a parut exact tipologia omului care a vazut o nisa pe care sa o exploateze si a si facut asta. Poate ca relationez cu el mai mult decat cu ceilalti din cauza asta. Bogdan Zaharescu si coastele de la Vivo au dominat conferinta, devenind un fel de laitmotiv. Povestea Vivo a inceput in Iasi si s-a extins in capitala unde a cunoscut un succes rasunator. Cu sinceritate si regret trebuie sa admit ca nu am ajuns pe la ei, desi am auzit de multe ori. Adi a mentionat faptul ca nu apuca niciodata sa manance coaste la ei deoarece mereu se terminau prea devreme, lucru recunoscut si de Bogdan. Insa, datorita furnizorului care poate asigura o cantitate limitata dintr-un cut specific si de o calitate ridicata, productia de coaste la Vivo este relativ mica. Asta a fost din start o lectie interesanta, dorinta de a nu compromite calitatea in favoarea vanzarilor – un obicei care, din pacate, a devenit azi modus operandi pentru aproape toti comerciantii: mult si prost. Sau cum ii zicem noi #FineDining pe bani putini.

Din punct de vedere al business-ului, fara indoiala cel mai spectaculos a fost Dan Isai, creatorul Salad Box. A povestit cum, din 2012 pana astazi, dintr-un stand de 9 mp intr-un food court, Salad Box s-a transformat intr-un behemoth de 22 de milioane EUR, incorporand concepte adiacente ca Taksim si altele. A vorbit despre francizare, despre mentalitati de business si extindere, lucruri usor intangibile pentru multi dintre noi.

Partea a doua a zilei ne-a dat intalnire cu Camelia Iusco si Cecilia Ianachis, care ne-au povestit despre aspectele juridice si cele contabile. Au avut si parti intesante insa poate au fost mai utile pentru cei care nu aveau nici o cunostinta in domeniu. Cumva de o buna parte din subiectele discutate m-am lovit si in business-ul meu. Evident, nimic placut cand vine vorba de contabilitate si avocati, dar un rau necesar.

Seara a fost dedicata socializarii. De la reprezentatii fabricii Exonia, la Vova, sushi genius la Yoshi, la corporatisti mai mici sau mai mari, cu totii am stat la aceeasi masa. Am povestit despre experiente, idei si solutii pentru problemele cu care ne confruntam fiecare. Vibe-ul a fost excelent, probabil si datorita vinurilor de la Samburesti care si-au facut aparitia in timpul cinei. Am avut ocazia sa interactionez cu o buna parte din participanti, sa schimbam impresii legate de mancare, fotografie si calatorii – m-a incantat calitatea oamenilor nespus de mult.

A doua zi am atacat zonele de promovare si marketing cu Sonia Nechifor si Laura Opris, managing partners la CommON. O discutie interesanta continuata de Crisana Andrei pe tema social media, Facebook si Instagram. Ce a urmat, nu o sa va vina sa credeti … Acum, ce probabil stie foarte putina lume despre mine este ca am inceput ASE-ul. Timp de cateva luni, chiar am incercat sa ma tin de facultatea aceea, iar exercitiul de intocmirea unui business plan tin sa mentionez ca m-a facut in 2 ore sa inteleg mai multe decat 2 ani de Economie in liceu si lunile anapoda pierdute pe holurile ASE-ului. Nu ma asteptam sa ma integrez sau sa imi placa, mai mult pentru ca “exercitiu practic” in mintea mea suna mai mult a pedeapsa decat a ceva util. Nah, sechelele de care povesteam aici.

In mod natural, totul s-a incheiat cu un Q&A masiv cu Patrizzia, FOA si Adi, care au povestit cele mai sincere greseli facute si au detaliat aventura lor in lumea culinara. Adi, in mod special, a impartasit lucruri personale despre drumul lung parcurs pentru a crea Artizan Pizza, despre inceputurile pline de inconstienta si optimism si despre viziunea lui in piata de food din tara noastra.

Concluzia este una singura: a meritat experienta. Cu varf si indesat. Combinatia de speakeri alesi foarte bine, participanti curiosi si interesanti si vremea superba din Sinaia au creat situatia perfecta. Am fugit spre Bucuresti atat de rapid incat nu am apucat sa ma mai uit la the goodie bag pe care am primit-o in drum spre iesire. A doua zi, intr-o pauza, ultima surpriza si-a facut aparitia. Oloi Tomnit, uleiul conceput de Adi statea cumintel si astepta sa fie utilizat. Acum ma simt ca atunci cand aveam 8 ani si tata mi-a dat parfumul lui Fahrenheit in care mai erau cativa mililitri si asteptam Craciunul sau o serbare ca sa ma dau cu el. Astept o reteta care sa imi placa si care sa merite sa il folosesc. Sugestii?